Cetatea Argedava si misterele sale

Argedava este una dintre cele mai importante cetati dacice din Campia Munteniei! Este situata nu departe de Bucuresti, pe un promotoriu ce domina lunca Argesului. Unii istorici considera ca aici a fost prima capitala a Daciei si ca acesta este locul de nastere al marelui Burebista!
Argedava este plina de mistere. Una dintre legende povesteste despre o necropola in care s-au gasit schelete misterioase, de oameni uriasi, cu inaltimea de peste 4 m!

Argedava sau Sargedava este o așezare dacica, situata pe malul drept al Argesului, în localitatea Popesti, lângă orașul Mihăilești. Istoria acestui loc coboara in timp pana in preajma secolului X i.Hr, inainte de fondarea Romei sau Atenei, iar spatiul respectiv a fost locuit, fara intrerupere, mai bine de 1.000 de ani.

Argedava a fost clădită pe o terasă , fiind apărată din trei părți de bălțile din lunca Argesului, iar dintr-o parte de trei șanțuri transversale și de un val de pământ. De-a lungul timpului, cercetările arheologice au dus la descoperirea acropolei cetății, in care se afla un palat de mari dimensiuni. De asemenea, a fost dezgropata o zonă destinată locuințelor, despre care există indicii că prezenta un aspect modest. Al treilea sector ar fi fost un loc de refugiu pentru populație, în caz de pericol iminent.
Acropola era formată din mai multe camere, printre care și un dom cu orientare SE-NV. Edificiul a fost format din mai multe vetre, dintre care una dintre acestea era decorată cu simboluri religioase. Celelalte încăperi erau folosite în scop domestic: o debara cu vase în care se păstrau alimente, o cameră ce adăpostea un cuptor de mari dimensiuni, o sală unde s-ar fi aflat un război de țesut. Această structură ar fi avut pereți din teracotă și ar fi fost acoperită cu țigle, elemente întâlnite la numeroase construcții de tip dava, din secolul al II-lea î.Hr.
La aproximativ un kilometru sud-vest de acropolă se aflau 12 tumuli, dintre care numai patru au fost cercetați până acum. Fiecare dintre aceștia conțineau un mormânt de incinerare aparținînd unei mari căpetenii.

Istoricii, aproape la unison, au cazut de acord ca aici se afla unul dintre centrele puterii regatului dac din secolul I i.Hr.
Numele este menționat in Decretul din Dyonisopolis. Decretul a fost scris în jurul anului 48 î.Hr. de către cetățenii din colonia grecească Dionysopolis – astăzi orașul Balcic din Bulgaria – în onoarea lui Acornion, care urma sa călătoreasca departe, într-o misiune diplomatică, pentru a se întâlni cu un anumit personaj din Argedava. Inscripția se referă de asemenea la regele dac Burebista și o interpretare este că Acornion era primul sau sfetnic (in greaca veche “primul prieten”) din Dionysopolis. Alti istorici sustin că Acornion a fost trimis ca ambasador al lui Burebista la Pompeius, pentru a discuta o alianță împotriva lui Iulius Cezar.
Acest lucru conduce la ipoteza că Argedava a fost capitala regatului dac condus de Burebista.

Astazi, din pacate, nu se mai poate distinge din mareata cetate decat un platou acoperit de vegetatie. Doar povestile oamenilor din sat, ceramica antica vizibila la fiecare pas si cateva pomeniri in cartile de istorie mai aduc pana la noi numele Argedava.

Biserica lui Constantin Brancoveanu
Langa ruinele cetatii se inalta o frumoasa biserica din sec XVII. Biserica avand hramul Sfanta Treime, a fost construita în 1678, pe timpul domnitorului Șerban Cantacuzino, și terminată în 1689, în vremea lui Constantin Brâncoveanu. Pictura este de mare valoare, fiind realizata de ucenici ai lui Pârvu Mutu.
Iata ce ne spune parintele paroh:

„Ceea ce m-a impresionat când am ajuns aici a fost așezarea bisericii în vecinătatea cetății Argedava, fiind despărțite doar de o viroagă care pe vremuri era inun­dabilă. Apoi m-au impresionat arhitectura ei, adică stilul brâncovenesc, și pictura. Toate acestea probează veșnicia neamului și a culturii noastre ortodoxe. Pictura sfântului locaș, realizată pe vremea Sfântului Constantin Brâncoveanu, s-a conservat destul de bine. O parte din ea a fost curățată de fum. Icoana Pantocrator s-a păstrat aproape în întregime în forma inițială. Nicolae Iorga sublinia într-un document că biserica noastră este una dintre cele mai importante din punct de vedere arhitectonic și pictural, din zona de sud a Dunării. Prin inter­venția specialiștilor în monumente istorice s-au identificat portretele domnitorilor Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu, pe lângă cele ale ctitorului, Cârstea Popescul vel vis­tiernic, de la care se păstrează și numele satului. Sfântul Constantin Brân­coveanu este înfățișat împreună cu doamna Maria. Pictura este realizată de ucenici ai renumitului zugrav Pârvu Mutu. Săpăturile arheologice care s-au făcut în jurul bisericii au scos la lumină o cantitate importantă de material. Artefactele găsite ates­tă prezența strămoșilor noș­tri geto-daci în zonă. S-au descoperit un vas de provizii în care se păstrau cerealele, o râșniță și multe alte obiecte de natură casnică. Într-un asemenea perimetru sacru și istoric, evident, dăinuie simțul unei continuități. De aceea slujesc aici cu sentimentul unei responsabilități aparte, având în vedere că la Altarul acestei bisericii s-au oficiat, neîntrerupt, mii de Sfinte Liturghii. Istoricii spun că nu întâmplător locașul a fost ridicat aici, în situl arheologic. Ei cred că prin acest lucru s-a urmărit de fapt sublinierea importanței lui în istoria zonei”

Uriasii
Se spune ca la Argedava s-au gasit scheletele a 80 de uriaşi, de aproximativ 4 metri înălţime! Uriasii erau numiti Jidovi, iar localnicii stiu o multime de legende despre ei.
Cu toate acestea, descoperirea a fost ascunsa cu mare grija!

La Argedava s-au mai găsit şi calendare solare asemănătoare cu cele de la Sarmizegetusa, dar care au dispărut, cu tot cu oasele de uriaşi.

Articol din seria Lectia de Istorie si Scoala Tabere cu Suflet

Sursa: wikipedia. org, libertatea. ro, ziarullumina. ro